Fundulea / Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă poate redeveni ”perla cercetării” din Bărăgan

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea, județul Călărași, este una dintre cele mai importante unităţi de cercetare agricolă din România.

Principalele obiecte de activitate ale instituţiei cuprind: cercetare – dezvoltare în vederea asigurării progresului genetic continuu la cereale, leguminoase pentru boabe, dar și altele. Cu tot potențialul pe care-l deține în domeniul cercetării științifice agricole, la INCDA Fundulea a fost înregistrată o erodare profundă a capacităţilor de cercetare, inovare şi producţie, însoţită de declinul rezultatelor obţinute în planul valorificării. Problemele care au adus institutul în această situație nu sunt doar multe și diverse, dar și foarte grave.

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea este una dintre cele mai importante unităţi de cercetare agricolă din România, care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară (în conformitate cu prevederile anexei nr. 1. a), art. 1, alin. 2 din cadrul HG nr. 1882 din 22.12.2005 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare agricolă prin reorganizarea unor institute de cercetare din agricultura) şi se află în coordonarea Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI). Principalele obiecte de activitate ale instituţiei cuprind: cercetare – dezvoltare în vederea asigurării progresului genetic continuu la cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice furajere; crearea de soiuri de hibrizi stabili; producerea de seminţe superioare; elaborarea de tehnologii alternative pentru cultura plantelor; elaborarea de studii epidemiologice şi de dinamică a populaţiilor organismelor dăunătoare culturilor de câmp.
Erodare profundă a capacităților de cercetare.

În pofida potenţialului deţinut pe domeniul cercetării ştiinţifice agricole şi colecţiei de genotipuri de valoare aflate în patrimoniul INCDA Fundulea, a fost înregistrată o erodare profundă a capacităţilor de cercetare, inovare şi producţie, însoţită de declinul rezultatelor obţinute în planul valorificării. În prezent, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu TABĂRĂ, efectuează demersuri în vederea trecerii institutelor naţionale în subordinea instituţiei pe care o conduce şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Până în prezent, nu au trecut în subordinea celor două instituţii sus-menţionate: INCDA Fundulea, Institutul Naţional Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti Argeş, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală (IBNA) Baloteşti şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov. Conducerea unităţii de cercetare agricolă călărăşene s-a opus acestei iniţiative a ASAS, solicitând rămânerea în coordonarea MCI şi, totodată, menţinerea actualului statut juridic (care le oferă posibilitatea derulării de operaţiuni financiare, deţinerii de conturi bancare şi încheierii de contracte). Specificul activităţii institutului (cercetare şi producere de inputuri) necesită o corelare cu componenta de finanţare, iar printr-o trecere în subordinea ASAS/ MADR, fondurile vor fi gestionate prin intermediul trezoreriei (şi nu prin unităţi bancare ca în prezent), fapt care va genera întârzieri în derularea procedurilor de achiziţie. De menţionat este faptul că ulterior trecerii în subordinea ASAS a staţiunilor de cercetare-dezvoltare (SCDA), prin HG emise în anul 2017, veniturile obţinute de aceste SCDA au scăzut în mod semnificativ, în unele cazuri chiar şi cu 50%.
Lipsa cadrelor – o problemă majoră la institut
O problemă majoră cu care se confruntă institutul – şi activitatea de cercetare în general – este lipsa cadrelor şi/sau personalul îmbătrânit; în ultimul trimestru, un număr de 11 salariaţi (cercetători ştiinţifici gradul 1) au părăsit INCDA prin pensionare. De asemenea, o altă problemă, constatată în rândul salariaţilor tineri, este generată de nivelul relativ redus al salarizării, comparativ cu funcţiile similare din sistemul bugetar (pentru angajaţii SCDA). În acest context, institutul se confruntă şi cu lipsa de interes a tinerilor absolvenţi pentru ocuparea posturilor vacante, unitatea găsind, cu greu, personal de specialitate.
Situaţia economico-financiară a INCDA Fundulea
Activitatea unităţii de cercetare este asigurată, în mare parte, din fonduri proprii, deşi MCI, precum şi MADR ar fi trebuit să aloce sumele de bani necesare funcţionării. Pentru anul 2019, MCI a alocat activităţii de cercetare doar suma de 3,9 milioane lei, deşi necesarul ar fi cuprins între 8-10 milioane lei. Totodată, INCDA Fundulea derulează activităţi în cadrul Programelor Nucleu de Cercetare – Dezvoltare (prin MCI) şi în Proiectele de Cercetare – Dezvoltare ADER (prin MADR). Pe componenta Programelor Nucleu 2019 – 2022, unitatea de cercetare agricolă a participat cu programul denumit “Perfecţionarea bazei genetice şi a tehnologiilor de cultură la plantele de câmp pentru creşterea performanţelor şi a competitivităţii germoplasmei şi a soluţiilor tehnologice identificate, în contextul schimbărilor climatice”.
Probleme financiare
În ceea ce priveşte activitatea derulată în Proiectele de Cercetare – Dezvoltare ADER, până în prezent, reprezentanţii MADR nu au lansat procedurile specifice pentru anul 2019. La nivel naţional, Institutele Naţionale de Cercetare Dezvoltare se confruntă cu probleme financiare grave provocate de blocajul financiar datorat nedeschiderii finanţării proiectelor contractate precum şi întârzierii contractării etapei 2/2019 a Programului Nucleu. Ca urmare a acestor probleme, INCD-urile au fost nevoite să deschidă linii de credit bancare pentru plata salariilor, care au fost plătite în cazul unor institute la nivelul salariului minim. Alţi angajaţi au fost trimişi în concediu fără plată pentru aceleaşi motive, al insuficienţei fondului de salarii. În acest moment au fost epuizate şi liniile de credit, INCD-urile aflându-se într-o situaţie limită. În concluzie, situaţia economico-financiară a INCDA Fundulea este deficitară, unitatea fiind incapabilă să asigure, din veniturile ori fondurile proprii, reabilitarea capacităţilor de cercetare, inovare şi producţie.
Proiecte investiţionale necesar a fi derulate la nivelul INCDA Fundulea
În prezent, sunt necesare (în regim de urgenţă) lucrări de consolidare la nivelul unor active esenţiale (clădiri şi utilaje), după cum urmează:
trei sere mobile: în anul 2018, pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a acestora, unităţii de cercetare agricolă i-au fost alocaţi 600.000 lei; fondurile nu au fost utilizate, întrucât lucrările nu au fost contractate ca urmare a lipsei de interes a constructorilor (aceştia acuzând complexitatea/ dificultatea realizării proiectelor respective);
magazia de seminţe: aceasta este într-o stare avansată de deteriorare;
uscătorul de seminţe: construit în perioada anilor 1960-1970, prezintă un grad ridicat de înclinare, ca urmare a unei tasări a solului de circa 50 cm (situaţii similare fiind înregistrate şi în cazul silozului de seminţe şi a turnului uscătorului).
În prezent, în urma tasării solului, construcţiile s-au înclinat, ceea ce a condus la apariţia unor fisuri grave în structura de rezistenţă, ceea ce îngreunează desfăşurarea activităţilor.
Platforma de fenotipare: aceasta înregistrează caracterele morfologice ale plantelor, fiind o metodă folosită inclusiv în selectarea plantelor tolerante la secetă; în ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor de construire şi dotare cu echipamente a acesteia – în vederea realizării unor măsurători multiple în timp scurt, cu posibilitatea urmăririi schimbărilor caracterelor morfologice în prezenţa unui stres biotic (paraziţi, dăunători) sau abiotic (vânt, ploaie, apă) – se anticipează că reprezentanţii MCI nu vor aloca fondurile necesare de circa 2 milioane lei pentru construcţii şi echipamente nici anul acesta;
Sistemul de irigaţii: o problemă semnificativă cu care se confruntă INCDA Fundulea este lipsa unui sistem de irigaţii funcţional, cel existent, construit în anii 1980, fiind într-o mare măsură distrus/descompletat şi nefuncţional (ultima dată a fost utilizat în anul 2007).
Totodată, lipsa sistemului de irigaţii generează scăderea producţiei culturilor şi, implicit, a veniturilor proprii realizate de INCDA Fundulea; pentru 2018, Institutul a alocat doar 800.000 lei pentru reabilitarea parţială a unui segment din sistemul de irigaţii, însă investiţia nu a asigurat repunerea în stare de funcţionare.
Relevant de menţionat este faptul că sursa de apă a sistemului de irigaţii al INCDA este acumularea Mostiştea, însă există opinii care atenţionează asupra faptului că aceasta ar putea să nu asigure volumul de apă necesar, fiind nevoie de o suplimentare prin pompare din fluviul Dunărea. Aceste echipamente de pompare din fluviul Dunărea au fost predate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Călăraşi către Sistemul de Gospodărire a Apelor Călăraşi, ulterior fiind casate.
Atragerea de finanţări nerambursabile prin POR
Actualul Program Naţional pentru Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, derulat de ANIF, nu prevede reabilitarea acestei infrastructuri principale ce deserveşte acumularea Mostiştea, situaţie în care experţii indică ca unică soluţie de irigare forarea unor puţuri şi captarea apei din acvifer. Deşi alocările bugetare au un nivel redus, pot fi avute în vedere şi alte soluţii, printre acestea numărându-se atragerea de finanţări nerambursabile prin POR – Prioritatea de investiţii 1.1 – Operaţiunea A: Măsuri de sprijin constând în acordarea unor ajutoare de stat şi ajutoare de minimis pentru entităţile de inovare şi transfer tehnologic (Axa prioritară 1 – Promovarea transferului tehnologic, Prioritatea de investiţii 1.1) şi PNDR – Submăsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole.
Suprafaţa de teren agricol aflată în administrarea INCDA Fundulea
Terenurile exploatate de institut se află în proprietatea publică a statului şi în administrarea INCDA Fundulea, fiind preluate – pe bază de protocol – din administrarea Administraţia Domeniilor Statului. Unitatea de cercetare agricolă se confruntă cu o diminuare semnificativă a terenurilor aflate în patrimoniu, astfel că, în prezent, are în proprietate 1.844 de hectare, faţă de 6.000 de hectare cât deţinea la sfârşitul anului 2005. Activitatea de cercetare este realizată pe aproximativ 300 de hectare, restul terenurilor fiind utilizate pentru producerea de material semincer. Această diminuare a terenurilor agricole aflate în administrarea Institutului creează dificultăţi în activitatea de producere a inputurilor, întrucât se asigură cu dificultate spaţiile de izolare a culturilor. Concret, structura culturilor (producătoare de seminţe) este influenţată de culturile de pe terenurile limitrofe.
Diminuarea terenurilor – acţiuni interesate întreprinse de diverse persoane
Principalul mijloc prin care s-a realizat preluarea terenurilor unităţii de cercetare au fost retrocedările, efectuate în baza unor hotărâri ale comisiilor de fond funciar, fără a avea la bază o Hotărâre de Guvern, de Consiliu Judeţean sau Consiliu Local. Menţionăm că, această practică ar fi putut avea un caracter ilicit întrucât, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, “trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel” (art. 10, alin. 2). Totodată, pierderea terenurilor a fost cauzată şi de acţiuni interesate întreprinse de diverse persoane (cele mai multe din lumea interlopă) împreună cu membri ai administraţiei locale a oraşului Fundulea.
INCDA Fundulea s-a constituit parte în diverse cauze – penale sau civile
Pentru contracararea acestui fenomen, INCDA Fundulea s-a constituit parte în diverse cauze – penale sau civile – având ca obiect cedarea unor suprafeţe de teren aparţinând instituţiei.
– dosarul nr. 2689/269/2016 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, obiect “fond funciar constatare nulitate absolută Hotărâre Comisie Judeţeană”; părţi: INCDA Fundulea (intimat reclamant), Comisia judeţeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călăraşi (apelant pârât), Comisiile locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Chirnogi, Spanţov, Olteniţa, Ulmeni, Căscioarele, Ministerul Finanţelor Publice (intimat pârât), Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Chirnogi (apelant pârât) şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Călăraşi (intimat intervenient);
– dosarul nr. 2688/269/2016 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, obiect “fond funciar constatare nulitate absolută Hotărâre Comisie Judeţeană”; părţile: Guvernul României (intimat), INCDA Fundulea (intimat reclamant), Comisia Judeţeană pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Călăraşi (apelant pârât), Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Chirnogi, (apelant pârât), AJFP Călăraşi (intimat intervenient) şi UAT Chirnogi (apelant intervenient);
dosarul nr. 1309/116/2016 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, obiect “infracţiuni de corupţie”, părţile implicate fiind: (parte civilă) INCDA Fundulea, Ministerul Finanţelor Publice şi (inculpaţi) Jenel ŞERBAN (fost prefect al jud. Călăraşi şi preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor), Constantin CHIRICĂ (primarul com. Tămădău Mare şi preşedintele Comisiei locale de fond funciar), Cornel COMAN (subprefectul jud. Călăraş), Lucian TUDOR (preşedinte al Comisiei locale de fond funciar com. Gurbăneşti, jud. Călăraşi), Dumitru CULEA (primarul com. Valea Argovei, jud. Călăraşi), Aurelian DOBRE (directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Călăraşi), Dumitru TUDONE (secretar general al Consiliului Judeţean Călăraşi), Dorel DOROBANŢU (primarul oraşului Fundulea şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar), Aurel STAN (reprezentant al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – OCPI – Călăraşi), Ion NĂBÂRGEAC (director al OCPI Călăraşi), Toma ENESCHI (reprezentant al Direcţiei Silvice Călăraşi), Constantin GIUREA (primarul com. Nicolae Bălcescu, jud. Călăraşi), Elena IFRIM (consilier juridic în cadrul Instituţiei Prefectului jud. Călăraşi), Niculae MARCU (primarul com. Săruleşti, jud. Călăraşi), Victor MANEA (primarul com. Lupşanu, jud. Călăraşi), Eugeniu JARUL (reprezentant al ADS Călăraşi).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *